Rise Project și cum este încălcată libertatea presei

Esența: “Dezvăluirile” celor de la Rise Project tot nu au ieșit din sfera cancanului, ba chiar par că s-au adâncit și mai mult. Dar, în privința atacului din partea unei structuri a statului împotriva jurnaliștilor de la Rise Project, mă simt nevoit să iau apărarea jurnaliștilor. Mai ales când statul dovedește că nu cunoaște legea.

Cuvânt înainte

Pe pagina mea de facebook am afirmat:

Știți că săptămâna trecută am zis că l-am admirat pe #CTP și v-am zis să nu săriți cu înjurături până nu vin cu completări.

Ei bine, ceva similar s-a întâmplat și acum.

Astăzi sunt de partea #RiseProject. Doar un pic…

Menționez încă de pe acum că “dezvăluirile” celor de la Rise Project tot nu au ieșit din sfera cancanului, ba chiar par că s-au adâncit și mai mult. Dar, în privința atacului din partea unei structuri a statului împotriva jurnaliștilor de la Rise Project, mă simt nevoit să iau apărarea jurnaliștilor. Mai ales când statul dovedește că nu cunoaște legea. Explicațiile, un pic mai jos.

Rise Project

Cei care au găsit valiza cu documentele despre Tel Drum au scris pe pagina lor de facebook:

Gruparea ‘Dragnea’ încearcă să intimideze RISE Project invocând legislația europeană, după ce ei înșiși au fost acuzați că ar fi furat bani europeni.

Astăzi, prin această notificare, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ne solicită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks și informații despre toate datele pe care le deținem.

ANSPDCP mai amenință cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice.

Instituția este condusă de Ancuța Opre, numită de Senat și urmărită penal la DNA pentru abuz în serviciu comis într-o funcție anterioară. Mai precis, Opre este acuzată că ar fi supraevaluat proprietăți când era șefa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), într-un dosar celebru.

Președinta Ancuța Opre, om cu vechime în PSD, a fost colegă la ANRP cu George Bălăiți, cel care semnează solicitarea către RISE. Bălăiți a lucrat înainte la serviciul de comunicare al PSD și e acum șef serviciu control operatori în cadrul ANSPDCP.

RISE este un centru independent de investigații de presă, afiliat organizațiilor internaționale de profil, iar demersurile noastre sunt întreprinse exclusiv în interes public.

Continuăm.

GDPR și jurnalismul

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor):

Art. 7. – Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare

În vederea asigurării unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație, prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare poate fi efectuată, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, prin derogare de la următoarele capitole din Regulamentul general privind protecția datelor:

a) capitolul II – Principii;

b) capitolul III – Drepturile persoanei vizate;

c) capitolul IV – Operatorul și persoana împuternicită de operator;

d) capitolul V – Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale;

e) capitolul VI – Autorități de supraveghere independente;

f) capitolul VII – Cooperare și coerență;

g) capitolul IX – Dispoziții referitoare la situații specifice de prelucrare.

Sursa: Lege5.ro

Concluzii

Două chestii au ieșit în evidență:

  1. Astăzi, prin această notificare, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ne solicită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks și informații despre toate datele pe care le deținem.
  2. ANSPDCP mai amenință cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice.

Pe rând:

  1. Libertatea presei apără sursele jurnaliștilor! Asta înseamnă că jurnaliștii nu pot fi trași la răspundere dacă nu vor să divulge sursa informațiilor.
  2. Penalități în caz că nu furnizează acces la sistemele informatice? Pentru ce? Dacă punctul 1 este încălcat, care mai este motivul pentru a cere acest acces? Dacă există suspiciunea unei fapte penale, avem Parchete. Nu invocarea greșită a GDPR-ului, care nu se aplică jurnaliștilor când prezintă o faptă publică în care sunt divulgate date cu caracter personal ale unei persoane implicate în acea faptă.

Așadar, chiar dacă “dezvăluirile” tot n-au ieșit din sfera cancanului, în acest caz în care statul invocă GDPR-ul în mod abuziv, mă simt nevoit să iau apărarea jurnaliștilor de la Rise Project. Pentru că, până la urmă, în această speță, statul încalcă libertatea presei!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *