Legea terorismului, noul abuz în serviciu?

Esența: Legea terorismului (prin sintagme generale și neclare) este noul abuz în serviciu?

Legea terorismului adoptată tacit

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului a trecut în mod tacit de Parlament, cu girul parlamentarilor.

Legea a fost inițiată de:

  • Chirteș Ioan-Cristian – senator PNL;
  • Federovici Doina-Elena – senator PSD;
  • Ţuţuianu Adrian – senator PSD;
  • Vela Ion-Marcel – senator PNL;
  • Verestóy Attila – senator UDMR;
  • Babuş Radu – deputat PSD;
  • Cucşa Marian-Gheorghe – deputat ALDE;
  • Nasra Gabriel-Horia – deputat PSD;
  • Preda Cezar-Florin – deputat PNL.

Legea terorismului a fost trimisă spre promulgare cu semnăturile lui Călin Popescu Tăriceanu și, nimeni altul decât Gabriel Vlase, noul șef al SIE!

Noua definiție a terorismului

Art. 1. – Terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul dintre următoarele scopuri: 
a) intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic;
b) constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act;
c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.

Legea terorismului neconstituțională

Curtea Constituțională a dat un comunicat de presă în data de 28.06.2018, după ce Înalta Curte a sesizat CCR-ul, în care a decis:

  1. Admite obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, și constată că sintagma „ansamblul relațiilor sociale” din cuprinsul dispoziţiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1], precum și dispozițiile art.I pct.26 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(3)] și pct.31 [cu referire la art.33, partea introductivă a alin.(1)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sunt neconstituționale.
  2. Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de aceeași autoare și constată că sintagmele „factorii materiali”, „relațiile internaționale ale statelor” și „securitatea națională sau internațională” din cuprinsul dispoziţiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1 ], dispozițiile art.I pct.43 [cu referire la art.40], precum și celelalte dispoziții criticate din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Calea spre un nou abuz?

După ce abuzul în serviciu a fost definit atât de general folosind sintagma “defectuos”, un termen extrem de subiectiv, pare că acum se vrea repetarea scenariului cu legea terorismului, la un nivel mult mai mare.

După cum au avertizat judecătorii ICCJ, sintagme precum “ansamblul relațiilor sociale” sunt neclare și nu permit aplicarea normelor de incriminare. La fel cum era sintagma “în mod defectuos” în cazul abuzului în serviciu.

Oare Parlamentul ce înțelege prin sintagma “ansamblul relațiilor sociale”?

Dacă înțelege ceva, de ce nu a tradus clar și concis în lege?

Sau oare nu s-a dorit, astfel încât DIICOT să preia legal ștafeta abuzurilor procurorilor?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *