Constituția României ține cu PSD-ALDE. Te oftici?

Esența: Articole din Constituția României care susțin doctrina social-liberală. Legătura cu PSD-ALDE. Diferențele dintre socialism și liberalism.

Cuvânt înainte

Înainte de a începe înșiruirea motivelor pentru care susțin afirmația din titlu, vreau să fac câteva clarificări:

  1. Am scris acest articol pentru o “lectură de weekend”. Pentru parcurgerea articolului vei avea nevoie de răbdare, pentru că este mai lung decât celelalte aflate pe acest blog;
  2. Partea de final a titlului, “Te oftici?”, este cu dedicație pentru cei care nu se obosesc să citească mai mult decât titlurile și apoi se apucă să înjure. Așa, poate aceștia vor ajuta la răspândirea articolului și acesta va ajunge și la oamenii de bună credință care vor să afle mai multe;
  3. De când am drept de vot, am fost un liberal convins. Astfel, mai mereu am votat cu PNL și cu candidații acestui partid. Asta până la fuziunea cu PDL. De atunci am intrat în categoria “indecis”.
  4. Chiar dacă nu sunt de acord cu multe din “pomenile” statului, acestea pot fi justificate dacă privim Constituția României ca având o “doctrină social-liberală”;
  5. Deși creșterea salariilor bugetarilor este criticată aspru de liberali, această măsură este extrem de necesară. În acest fel, statul “obligă” patronii să ia o decizie: măresc salariile sau riscă să piardă din angajați.

Articole din Constituția României

Pentru a susține afirmația “Constituția României ține cu PSD-ALDE”, am înșirat mai jos câteva articole:

ARTICOLUL 1

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Ce putem înțelege din acest articol din Constituție?

România este stat social-liberal. Partea socială este scrisă explicit, iar partea liberală se subînțelege din enumerarea de după.

ARTICOLUL 6

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

ARTICOLUL 7

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

Aceste două articole reprezintă prevederi social-liberale care protejează minoritățile de pe teritoriul României, dar și obligă statul să vegheze asupra respectării drepturilor românilor din străinătate.

ARTICOLUL 16

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Garantarea egalității de șanse între sexe pentru ocuparea funcțiilor publice este o măsură socială, care generează și efecte liberale. Mai exact, egalitatea de șanse este și va fi în continuare aplicată și în domeniul privat, în caz contrar existând repercusiuni asupra celor care discriminează. Aici mă refer și la angajare, dar și la posibilitatea deschiderii unei afaceri.

Capitolul II din Constituția României, “Drepturile și libertățile fundamentale” este aproape în totalitate un capitol “social-liberal”. Fiind un capitol extrem de lung, nu îl voi mai analiza punctual, dar îl poți citi în integralitatea lui pe site-ul Camerei Deputaților.

Care este legătura cu PSD-ALDE?

Social-democrația reprezintă, conform Manualului de politologie, “doctrina politică privind organizarea și conducerea democratică a societății, având la bază principiile egalității și dreptății sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale și spirituale, ale protecției sociale a categoriilor de cetățeni defavorizați, prin limitarea puterii claselor sociale avute, îndeosebi a monopolurilor“.

În consecință, PSD a “tradus” această doctrină pe site-ul lor astfel:

  1. Credem în egalitatea de șanse.
  2. Credem în valorile democrației, în dreptul la proprietate și în libertate, credem în fiecare român și în România.
  3. Credem într-un învățământ finanțat de stat.
  4. Credem într-un sistem de sănătate subvenționat de stat.
  5. Ne dorim un sistem de taxare progresivă pentru a reduce distanțele între grupurile sociale.
  6. Credem că angajații trebuie să aibă condiții minime garantate prin lege: salariu minim, protecție împotriva concedierii abuzive, concediu plătit etc.
  7. Credem că responsabilitatea socială nu este pomană, ci expresia solidarității dintre oameni.
  8. Credem că mediul înconjurător este un bun pe care trebuie să-l lăsăm generațiilor viitoare iar protecția lui este un obiectiv important.
  9. Credem că este nevoie de comerț etic și echitabil, bazat pe dialog și transparență ca alternativă la principiul liberal al liber schimbului.
  10. Credem în promovarea multiculturalismului și a egalității de gen.

Liberalismul a apărut ca o alternativă de gândire politică la vechea organizare politică bazată pe monarhia absolutistă. Esenţa liberalismului constă în promovarea unor schimbări care să ţină cont de libertatea economică şi politică a individului în relaţia cu statul. În această relaţie statul nu trebuie să intervină în viaţa social-economică şi trebuie să garanteze exercitarea drepturilor şi libertăţilor individului, inclusiv libertatea de întreprindere economică pe baza apărării şi respectării proprietăţii private.

Partidul ALDE își “revendică o orientare politică de centru-dreapta, cu doctrină liberală, centrată pe apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor și promovarea unei filosofii liberale în economie” (sursa: site-ul ALDE).

Constituția României ține cu PSD-ALDE?

Dacă ținem cont de faptul că mare parte din Constituția României a fost scrisă în anul 1991, putem înțelege de unde apare “doctrina” social-liberală. Dorința cea mai mare a românilor de atunci era să uite de comunism. Cum România sub Ceaușescu era o republică socialistă, reacția firească de după căderea comunismului o reprezenta orientarea spre liberalism. Însă cine s-o scrie în spiritul liberal? Unii care toată viața lor au trăit sub doctrina socialistă?

Doctrina liberală nu este greu de înțeles astăzi, la aproape 29 de ani de la căderea comunismului. Dar în perioada imediată de după ’89 acest lucru era mai greu de realizat fără ajutor extern de la oameni care au trăit și au fost educați într-o democrație liberală.

Astfel, foștii “socialiști” din vremea lui Ceaușescu nu au reușit decât să realizeze un mix social-liberal.

Dar, ca să fim realiști, oare era România pregătită să devină un stat liberal? Cum ar fi putut România să impună cetățenilor o viață complet opusă față de cea pe care au trăit-o înainte? Acest lucru nu s-ar fi putut realiza în siguranță. Trist este că nici acum, după 29 de ani, mulți oameni (chiar și politicieni) nu reușesc să înțeleagă diferențele dintre doctrine.

De la socialism la liberalism e cale lungă

Spuneam la început de “pomeni”. Cel mai bun exemplu îl reprezintă facilitatea oferită studenților de a călători gratuit cu trenul. Această măsură este una pur socială. Dar este o măsură adresată unui public care se consideră liberal. Zic “se consideră”, pentru că în realitate, această generație a fost educată, de fapt, într-un spirit social-liberal.

Într-o țară cu o istorie liberală (vezi SUA), statul nu prea intervine în economie decât în cazuri extreme. În trecut, statul american nu intervenea absolut deloc, lăsând totul la voia întâmplării. Astfel, după ce în anumite domenii au apărut monopoluri, guvernul a realizat că trebuie să intervină să împiedice acest lucru.

La noi, statul acordă sprijin financiar firmelor private, prin programe precum “Start-Up Nation”. Dar această măsură nu este una liberală! Ci social-liberală.

Putem spune că cine apelează la ajutor de la stat (sub o formă sau alta) nu poate fi considerat un om cu adevărat liberal. Nu critic, doar clarific. Nu judec, doar lămuresc. Critic, în schimb, “liberalii” din politica noastră care au lucrat toată viața lor la stat. Aceștia nu au dreptul să se considere liberali!

Dacă ai ajuns la finalul articolului, îți mulțumesc pentru timpul acordat. Sper că am reușit să aduc măcar câteva clarificări în legătură cu doctrinele de la noi din țară. Prin acest articol nu mi-am propus să jignesc pe nimeni. Dacă cineva s-a simțit jignit de unele afirmații (și nu este politician), îmi cer scuze.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *