Ce înseamnă “a fi de dreapta”?

De câte ori am auzit partide politice din România care se auto-intitulează “de dreapta”? De multe ori. Începând cu Băsescu și terminând cu Orban. Până în prezent, că cine știe cine s-o mai crede “de dreapta” pe viitor…

Termenul “de dreapta”

Conform Britannica, termenul “de dreapta” reprezintă porțiunea spectrului politic asociată cu gândirea politică conservatoare. Termenul derivă din aranjamentul parlamentului revoluționar francez (aproximativ 1790), în care reprezentanții conservatori au stat în dreapta ofițerului președinte. În secolul al XIX-lea termenul era aplicat conservatorilor care au sprijinit autoritatea, tradiția și proprietatea. În secolul al XX-lea, s-a dezvoltat o formă divergentă, radicală, asociată cu fascismul.”

Ce înseamnă, de fapt, “de dreapta”?

În prezent, termenul “de dreapta” este deseori confundat (intenționat sau nu) cu termenul “liberalism”.

Numai că între cele două noțiuni, deși similare uneori, nu se poate pune semnul de egalitate.

Punând acest semn de egalitate, mulți politicieni au încercat să manipuleze opinia publică și să se prezinte ca fiind “de dreapta”, doar pentru că susțin o politică liberală.

Pare complicat?

Nu este.

Există doar o confuzie enormă generată de ani de manipulare a termenilor de către politicieni.

În realitate, liberalii nu sunt neapărat de dreapta. Pot exista liberali și de stânga. De ce? Pentru liberalismul nu se află pe același spectru politic cu stânga și dreapta, ci pe unul perpendicular.

Spectrul politic cu cele două dimensiuni
Spectrul politic cu cele două dimensiuni

După cum se poate observa din imaginea de mai sus, liberalismul și dreapta nu înseamnă același lucru. Stânga-dreapta se referă la politica economică, pe când sus-jos (autoritar, liberal) se referă la politica socială.

De ce este important?

Poate te întrebi “ce mai contează? De stânga, de dreapta…” ?

Ei bine, contează să știm. Pentru că manipulările funcționează doar atunci când noi nu suntem suficient de bine informați. Iar termenii “de dreapta” și “de stânga” încă mai sunt folosiți în politica din România. Însă, aproape întotdeauna sunt folosiți greșit și doar cu scopul de a se poziționa împotriva unui partid mare, care a fost și este cam singurul partid care a fost (cât de cât) sincer cu locul său real în spectrul politic.

Chiar și așa, lumea tot s-a mirat atunci când acest partid a fost acuzat de blat la referendumul pentru familie*.

*Explicații despre de ce acest lucru nu trebuia să mire pe nimeni, în articolul despre ce înseamnă “a fi de stânga” (în curând)

Ca să n-o mai lungim prea mult

Pe scurt, termenul “de dreapta” se referă la dorința ca economia să fie lăsată în pace de către stat.

Asta s-ar traduce în:

  • Taxe mai mici pentru firme;
  • Birocrație minimă;
  • Intervenția minimă (sau deloc) a statului în economie.

Teoria “de dreapta” spune că dacă acești pași ar fi urmați, economia ar înflori, salariile ar crește, iar oamenii ar fi fericiți.

Numai că istoria ne-a arătat că teoria și practica sunt două lucruri care nu merg întotdeauna mână-n mână: fascismul.

Chiar și în prezent există situații similare cu fascismul, ce-i drept, nu în România (încă, sau prea puține).

Cel mai bun exemplu ni-l dă chiar partenerul nostru strategic, unde anumite corporații multi-naționale au fost scutite de la plata unor taxe și impozite (selectiv, preferențial) iar, de-a lungul anilor, puterea lor a crescut atât de mult încât acestea au ajuns să dicteze diverse demersuri, atât sociale, cât și politice sau economice. Americanii numesc asta “Corporate America”, un termen folosit pentru a sublinia faptul că puterea unor corporații poate depăși adesea puterea unui stat cu oameni aleși în mod democratic.

Revenind la oile noastre

Câte partide de dreapta avem în România?

Aparent, nu este o întrebare grea. Dar pentru a da un răspuns corect s-ar putea să avem nevoie de mai multe încercări.

Declarativ, în România există un singur partid de stânga. Unul singur, cică. Iar restul se cred (mai mult sau mai puțin) de dreapta.

Să le credem pe cuvânt? Sau să ne uităm la ce-a făcut fiecare partid atunci când a fost la guvernare? Pentru că au fost toți. Inclusiv ăștia de “rit nou”, care cică ar fi “curați ca lacrima” și ar reprezenta “singura alternativă la…”.

În concluzie

După ce ne uităm un pic peste ce măsuri au luat partidele atunci când s-au aflat la guvernare, avem și răspunsul la întrebarea “câte partide de dreapta avem în țară?”

Răspunsul n-ar trebui să șocheze pe nimeni, dar sigur nu va fi pe placul multora. Și sigur nu va fi pe placul unor politicieni care se consideră “de dreapta” doar ca să atragă un public care doar se crede educat, citit și ca făcând parte din elita “soțietății țivile”.

Spor la numărătoare! Un deget ar trebui să ajungă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *