Banii vorbesc, chiar și când nu asculți

Vrei bani? Ce întrebare. Cine nu vrea bani? Dar oare îți acorzi timp să-i asculți? Banii vorbesc.

Bine, nu vrem bani. Atunci?

Ce vrem? Sănătate!

…că-i mai bună decât toate. Nu?

Așa am fost educați din moși-strămoși și din babe-străbabe. Că dacă avem sănătate le avem pe toate. Sau măcar le facem. Muncim. Ne educăm. Ne cultivăm. Ne…croim un drum prin viață și vom reuși! Cândva… Cu sănătate și credință!

Așa suntem educați.

Și dacă ne uităm puțin în DEX, aflăm că “A educa” = A influența în mod sistematic (și în cadru organizat) formarea și dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale, fizice etc. ale copiilor, ale tineretului sau ale oamenilor.

Hopa…

Tot în DEX mai găsim și un cuvânt cu înțeles apropiat: “Propagandă” = Acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți.

Coincidență. Oare?

Hai să fim serioși.

Suntem educați să ajungem în joburi prost plătite.

Suntem educați să parcurgem un drum bine definit, plin de ziduri la fiecare pas.

Suntem educați că trebuie să ne mai educăm un pic când dăm de un zid pe care scrie ceva de genul: “Dacă vrei să treci de zidul ăsta, mai ia-ți o diplomă”.

Și nimeni nu ne învață drumurile alternative. Și sunt multe.

Dar banii vorbesc!

Să revenim un pic la sănătate și la credință. Problema cea mai mare este că ambele costă. Mulți bani.

Cum faci bani? Înveți, te angajezi, muncești și… aștepți.

În caz că apare vreo problemă de sănătate te duci la doctor, se rezolvă. Ești fericit că ești asigurat. L-ai plătit deja în avans pe doctor să aibă grijă de tine, nu? Bine că n-ai nevoie să te bage medicul la aparatul ăla pe care nu-l are spitalul (de stat) la care ai ajuns, că nu scăpai fără un credit la bancă. Stai liniștit, banca îți dă banii pe repede ‘nainte. Mai nasol e când ți-i cere ‘napoi.

Încă nu asculți?

Trebuie să deschizi mai bine ochii să ciulești urechile. Banii vorbesc în șoaptă, nu le place să iasă în evidență. Pentru că mereu sunt înjurați, folosiți de mâini murdare, ținuți în captivitate și obligați să se înmulțească pentru că așa am fost educați că trebuie să facem. Suntem o țară educată, da?

Și știi ce? Niciodată nu sunt suficienți. Nici la tine-n buzunar, nici în “buzunarele” statului.

Dar nu-i problemă. Statul se descurcă. Își bagă mâna mai adânc în buzunarul tău și își rezolvă problema și anul ăsta. La anul? Eh…

Te mai minte un pic și-ți promite că va “investi” pentru tine. Și când trebuie să se țină de promisiune? “N-avem bani, mai dă-ne un pic și promitem că…”.

Banii vorbesc, tu nu-i auzi…

Pentru că mereu fugi de ei. Și culmea, fugi de ei crezând de fapt că mergi spre ei. Și te păcălești că ai dat de ei în fiecare lună când îți intră salariul. Dar îi asculți, oare? Sau te gândești cum să-i dai mai repede în stânga și-n dreapta ca să-ți achiți datoriile și să-ți mai iei și tu câte ceva ca tot omul?

Și intri în “horă”. Sună mai bine decât rutină, nu?

Și nu te întrebi cât poți duce această horă. Pentru că încă ești în putere. Până când nu mai ești. Și te mai apucă una, alta, te doare spatele, vezi mai slab, auzi mai încet și realizezi că mariajul tău cu sănătatea începe să scârțâie.

Și te întreb, chiar contează atât de mult pentru noi sănătatea și credința că vom reuși? Sau doar ne place să fim ipocriți fără voie? Pentru că de cele mai multe ori nici măcar nu ne dăm seama că, în goana după bani, mergem pe sensul opus. Și cei care au ascultat banii când le-au vorbit ne fac cu mâna și zâmbesc când trec pe lângă noi.

Să-i invidiem? De ce? Nu mai bine deschidem ochii și ciulim urechile?

Banii vorbesc! Trebuie doar să te educi singur să-i asculți. Ieși din “horă” fără frică!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Un gând despre “Banii vorbesc, chiar și când nu asculți”