Acord al partidelor parlamentare. Oare există voință?

Esența: Oare dacă va exista un “acord al partidelor parlamentare” pe tema statului de drept, România va merge pe drumul normalității? Oare există voință, mai ales din partea opoziției?

Acord al partidelor parlamentare?

Cum stăteam pe facebook și “răsfoiam” postările despre tractoare în flăcări, tractoare plângăcioase, profesori care lovesc în mai multe direcții, m-a luat prin surprindere o postare care nu se încadra în tipar. Mai exact, un articol sponsorizat de la ALDE:

ALDE - articol sponsorizat
ALDE – articol sponsorizat

Ce-am zis eu, că dacă e un articol sponsorizat, înseamnă că trebuie să fie de interes, nu? Și da, a fost, merită să-l citiți.

M-am gândit și că acest articol ar putea avea legătură cu întâlnirea cu politrucul de la Cotroceni.

Așa că, de curiozitate, m-am apucat să-l citesc. La un moment dat, apare un link către articolul complet. Articolul este, de fapt, un comunicat de presă cu titlul: “PROPUNEREA ALDE DE ACORD AL PARTIDELOR PARLAMENTARE “.

După titlu, înțelegem că ALDE dorește un fel de “coabitare” în Parlament (pe tema statului de drept).

Țin să menționez că, deși am folosit termenul de “coabitare”, aceasta ar fi exact opusul înțelegerilor dintre Băsescu și Ponta. Dacă partidele vor respecta “propunerea ALDE de acord al partidelor parlamentare”, cred că România va merge spre normalitate. Singura întrebare pe care o am este dacă există voință politică (mai ales din partea opoziției)?

Pasaje din comunicat

Mai jos, am selectat câteva pasaje din comunicatul intitulat “Propunerea ALDE de acord al partidelor parlamentare”:

“Rolul” părților (partidelor parlamentare)

Părţile consideră că statul de drept îşi merită numele atunci când este organizat în jurul drepturilor civile şi al garanţiilor procesuale şi este caracterizat de corectitudinea, transparenţa şi imparţialitatea administrării justiţiei;

Părţile declară cetăţeanul, justiţiabilul, victima infracţiunii ca fiind subiectul eminent al statului de drept;

Părţile consideră că statul de drept trebuie servit de magistraţi imparţiali, independenţi, dar şi responsabili pentru actele lor, care înțeleg să nu acţioneze în afara controlului celorlalte puteri ale statului;

Părţile consideră că statul de drept nu poate funcționa dacă este instituit în afara principiului liberal al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc al puterilor (checks and balances).

Părţile afirmă, în al doilea rând, caracterul neideologic şi nepolitic al organizării şi înfăptuirii justiţiei;

Părţile au convingerea că încrederea cetăţenilor în justiţie, aflată într-un declin accentuat în ultima perioadă, nu poate fi restaurată decât dacă cei care au recurs la o asemenea ideologizare a rolului social al statului de drept se vor angaja să renunţe la practicile acuzatorii iresponsabile şi partizane care au erodat credibilitatea instituţiilor judiciare şi au degradat domnia legii; în caz contrar, aceste forţe politice, nu vor avea îndreptăţirea morală de a propune sau de a subscrie unui acord privind buna funcţionare a justiţiei.

Prevederi

1. Desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare şi administrative care să facă efective atât repararea injustiţiei generată de protocoale, cât şi răspunderea judiciară a celor implicaţi în elaborarea şi punerea în operă a respectivelor înţelegeri oculte.

2. Retragerea neîntârziată din funcţiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca şi cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influenţă politică devastatoare asupra independenței justiţiei.

4. Ministrul justiţiei va fi o persoană independentă politic şi de solidă reputaţie profesională, cel puţin până la restaurarea deplină a independenţei justiţiei şi eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale şi a factorilor politici care controlează serviciile.

6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiţiei şi la legislaţia penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneţia ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroşi, în urma examinării, comparării şi evaluării unei pluralităţi de surse româneşti şi nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiţiei trebuie să includă şi recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *