Abuzul în serviciu redefinit este doar primul pas spre legea lobby-ului

Esența: Modificările aduse la textul legii în care este definit abuzul în serviciu pot fi considerate un prim pas în elaborarea legii lobby-ului.

Ce este abuzul în serviciu?

Conform Legii nr. 286/2009, abuzul în serviciu a fost definit astfel:

Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Vă întreb acum, ce înseamnă “în mod defectuos”, “vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane…”?

În mod defectuos poate însemna orice, cum s-a și văzut deja în spațiul public.

Vătămarea drepturilor sau intereselor legitime cine o stabilește? Instanțele de judecată? Procurorii? Partea vătămată?

Iar pedeapsa cu închisoarea nu rezolvă problema. Unde este menționată recuperarea prejudiciului? Acest lucru ar trebui să fie primordial, nu băgarea oamenilor la “răcoare”!

Decizia CCR nr. 405/2016

Curtea Constituțională a tranșat subiectivismul, explicând:

dispoziţiile criticate au un caracter ambiguu, existând posibilitatea reglementării cu privire la conduita funcţionarului şi de către o autoritate, alta decât cea legislativă. Se apreciază că în cazul altor infracţiuni, de exemplu tâlhăria sau lovirea, legiuitorul a descris în mod concret conduita pe care înţelege să o sancţioneze, ceea ce nu se regăseşte în cazul infracţiunii de abuz în serviciu.

Abuzul în serviciu definit de comisia parlamentară

Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanțe de Guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos material necuvenit, și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă.

În forma elaborată de comisia parlamentară, termenul “defectuos” a fost înlocuit cu o definiție exactă a cazurilor unde se aplică abuzul în serviciu.

Totodată, a fost restrânsă aria beneficiarilor până la rude de gradul al II lea inclusiv. Acest lucru ar însemna, conform Realitatea.net:

Concret, dacă un primar acordă un contract unei firme care nu aparține unei rude de grad II sau afin, ci unui prieten de familie sau unei rude îndepărtate, fapta nu mai este abuz în serviciu.

Dar, cum spuneam și în articolul despre Noul cod de procedură penală, fake news cu duiumul.

Lobby, lobby!

Ceea ce mulți nu realizează, sau doar vor să speculeze politic, este că această modificare poate fi considerată primul pas în demersul elaborării legii lobby-ului.

Conform “celebrului” program de guvernare al PSD-ului, reglementarea lobby-ului este una din prioritățile PSD. Dacă vă mai aduceți aminte, chiar Liviu Dragnea a insistat asupra importanței acestei legi, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare din 2016.

Cea mai scurtă definiție a lobby-ului o reprezintă, conform “Public Affairs in Practice, A Practical Guide to Lobbying”, Stuart Thomson and Steve John, London, 2007, pag. 3:

Orice acțiune făcută cu scopul de a influența acțiunile instituțiilor guvernamentale.

Și unde-i legătura dintre abuzul în serviciu și lobby?

Analizând specificul societăţii democratice americane, Alexis de Tocqueville a afirmat:

Dacă oamenii care trăiesc în ţările democratice nu ar avea nici dreptul, nici gustul de a se uni în scopuri politice, independenţa lor ar fi supusă unor mari riscuri.

În exemplul oferit de Realitatea.net, se face referire la un primar. Dar este doar un exemplu care nu ține cont de celelalte legi în vigoare care l-ar împiedica pe primar să ofere contracte în mod discreționar.

Trecând peste acest exemplu simplist, grupurile de interese nu sunt un fenomen nou. Acestea s-au născut odată cu politica însăşi.

Conform Institutului European din România:

în funcţie de actorii care desfăşoară activităţi de influenţare a deciziei autorităţilor publice, lobby-ul poate fi intern (in-house lobbying) sau extern (professional lobby). Lobby intern vizează situaţia în care lobbyistul este angajatul unei entităţi care desfăşoară activităţi de lobby fără ca acesta să fie obiectivul principal al organizaţiei (de ex. o asociaţie nonprofit care are ca obiectiv protejarea mediului înconjurător şi desfăşoară o campanie de lobby pentru a modifica sancţiunile din Codul Silvic). Lobby extern are în vedere situaţia în care se recurge la serviciile specializate ale unor organizaţii care activează în domeniu, pe bază de contract. În acest caz, avem de-a face cu activităţi derulate de profesionişti în lobby, consultanţi şi firme specializate în influenţarea politicilor publice şi a procesului de luare a deciziilor în cadrul autorităţilor publice.

Pe vechiul text, orice funcționar public (inclusiv parlamentarii) putea fi acuzat de abuz în serviciu pentru aproape orice, făcând astfel activitatea de lobby aproape imposibilă. Exista riscul ca un procuror, pentru că așa considera el, să încadreze fapta în sfera penală a abuzului în serviciu. Dacă noul text va fi adoptat sub forma prezentată mai sus, totul se schimbă.

Lobby-ul nu înseamnă trafic de influență!

Să nu facem confuzia și să credem că activitatea de lobby este egală cu traficul de influență. Traficul de influență este considerat faptă de corupție!

Lobby-ul, pe de altă parte, este (în SUA și nu numai) reglementat prin legi astfel încât totul să fie transparent! Nu oricine poate desfășura activitatea de lobby!

Fraza din noul text al legii în care este definit abuzul în serviciu, “în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos material necuvenit“, poate fi interpretată și astfel:

  1. Funcționarii publici nu pot primi ei înșiși bani pentru a influența legi, acest lucru fiind considerat trafic de influență;
  2. Nici rudele apropiate ale funcționarilor publici nu vor putea face lobby.

Lobby și advocacy

Pe lângă lobby, mai există și termenul “advocacy“. Acesta este des folosit în mediul organizaţiilor societăţii civile atunci când sunt descrise încercările de a provoca o schimbare în politicile publice (în concordanță cu misiunea asumată public de respectiva organizaţie).

Un exemplu ar fi protestele #Rezist și ideile lor despre modificările codurilor penale, precum și demersul #FărăPenali în funcții publice.

În esență, lobby-ul se referă la activităţi de influenţare a deciziei instituţiilor în scopul satisfacerii unor interese private, în timp ce advocacy se referă la activităţi de influenţare a deciziei instituţiilor în scopul satisfacerii unui interes public.

Și avem chiar și un exemplu în prezent: problema gazelor din Marea Neagră. Firme private fac lobby pentru interesul propriu, iar unii jurnaliști și parlamentari fac advocacy pentru interesul României.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Un gând despre “Abuzul în serviciu redefinit este doar primul pas spre legea lobby-ului”